Secolul al VIII-lea, o perioadă de transformări și efervescență culturală în spațiul românesc, a lăsat în urmă o moștenire bogată în ceea ce privește vestimentația și obiceiurile populare. Descoperirea acestor comori ne permite să reconstituim o imagine vie a vieții strămoșilor noștri și să înțelegem mai bine rădăcinile identității noastre culturale.
Portul popular: o expresie a frumuseții și a tradiției
Vestimentația din secolul al VIII-lea era confecționată în principal din materiale naturale, precum inul, cânepa, lâna și pielea. Bărbații purtau cămăși lungi, strânse în talie cu o curea lată, și pantaloni largi, numiți ițari. Peste cămașă, îmbrăcau o haină scurtă, fără mâneci, numită pieptar, sau o haină lungă, cu mâneci, numită suman. În picioare, purtau opinci din piele sau sandale din lemn.
Femeile purtau cămăși lungi, decorate cu broderii elaborate, și fuste ample, încrețite în talie. Peste cămașă, îmbrăcau o haină scurtă, numită zadie, sau o haină lungă, cu mâneci, numită cojoc. În picioare, purtau opinci din piele sau sandale din lemn.
Atât bărbații, cât și femeile, își acopereau capul cu diverse tipuri de acoperăminte. Bărbații purtau căciuli din blană sau pălării din pâslă, iar femeile purtau basmale, marame sau voaluri.
Podoabele erau o parte importantă a portului popular. Femeile purtau cercei, coliere, brățări și inele, confecționate din metal, sticlă sau mărgele. Bărbații purtau, de asemenea, brățări și inele, dar într-o măsură mai mică.
Obiceiuri și tradiții străvechi
Obiceiurile și tradițiile populare din secolul al VIII-lea erau strâns legate de ritmul naturii și de credințele religioase. Sărbătorile religioase, precum Crăciunul, Paștele și Rusaliile, erau marcate prin ceremonii fastuoase și petreceri comunitare.
Nunțile erau, de asemenea, evenimente importante, marcate prin ritualuri complexe și sărbători care durau mai multe zile. Muzica și dansul jucau un rol central în aceste sărbători, iar instrumentele muzicale tradiționale, precum fluierul, cimpoiul și cobza, animau atmosfera.
În viața de zi cu zi, oamenii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și meșteșugurile. Femeile erau responsabile de țesut, cusut și gătit, în timp ce bărbații se ocupau de munca câmpului și de construcția locuințelor.
Știați că…?
- În secolul al VIII-lea, oamenii credeau în puterea magică a simbolurilor și a culorilor. De exemplu, culoarea roșie era considerată un simbol al vitalității și al fertilității, iar culoarea albă era asociată cu puritatea și cu divinitatea.
- Broderiile de pe cămășile femeiești nu erau doar decorative, ci aveau și o semnificație simbolică. Motivele geometrice și florale reprezentau elemente ale naturii și aveau rolul de a proteja purtătoarea de forțele malefice.
- În timpul nunților, mirii erau înconjurați de o suită de tineri necăsătoriți, numiți nuntași. Aceștia aveau rolul de a proteja mirii de spiritele rele și de a le aduce noroc.
- Unul dintre cele mai populare dansuri din secolul al VIII-lea era hora. Acest dans circular, în care participanții se țineau de mână, simboliza unitatea comunității și legătura cu natura.
- În timpul sărbătorilor religioase, oamenii purtau măști zoomorfe sau antropomorfe. Aceste măști aveau rolul de a alunga spiritele rele și de a aduce noroc și belșug.
- Unul dintre cele mai importante meșteșuguri din secolul al VIII-lea era olăritul. Vasele de lut erau folosite pentru gătit, depozitare și transportul alimentelor.
- În secolul al VIII-lea, oamenii credeau că anumite plante și animale aveau puteri magice. De exemplu, usturoiul era considerat un remediu împotriva vampirilor, iar lupul era asociat cu puterea și cu curajul.
