Pătrașcu cel Bun, un nume ce evocă o domnie pașnică și prosperă în Țara Românească a secolului al XVI-lea, ascunde în spatele său o personalitate complexă și controversată. Cunoscut pentru firea sa conciliantă și pentru relațiile bune cu boierii, Pătrașcu a rămas în istorie drept un domnitor atipic, într-o epocă marcată de lupte pentru putere și intrigi politice.
Ascensiunea la tron și politica internă
Pătrașcu cel Bun, fiul lui Radu Paisie, a fost numit domn al Țării Românești în martie 1554, cu sprijinul Porții Otomane și al domnitorului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu. Domnia sa a fost caracterizată de o politică internă echilibrată, axată pe menținerea păcii sociale și pe îmbunătățirea relațiilor cu boierii. Spre deosebire de predecesorii săi, Pătrașcu a evitat conflictele și a căutat să câștige sprijinul nobilimii prin măsuri conciliante.
Pe plan economic, Pătrașcu a încurajat dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor, a promovat exploatarea resurselor naturale și a sprijinit activitatea tipografică a diaconului Coresi, contribuind astfel la răspândirea culturii și a învățământului în Țara Românească.
Politica externă și relațiile cu puterile vecine
Pe plan extern, Pătrașcu cel Bun a navigat cu abilitate printre interesele diverselor puteri regionale, reușind să mențină relații bune atât cu Imperiul Otoman, cât și cu Imperiul Habsburgic. În 1556, a participat alături de domnitorul Moldovei la o expediție militară în Transilvania, sprijinind instalarea pe tron a principelui Ioan Sigismund Zápolya, favoritul sultanului.
Cu toate acestea, relațiile cu Poarta Otomană s-au deteriorat în ultimii ani ai domniei sale. Pătrașcu a fost acuzat de marele vizir Rüstem Pașa că ar fi întreținut relații secrete cu Habsburgii și a fost mazilit în decembrie 1557.
Moartea misterioasă și controversa legată de Mihai Viteazul
Moartea lui Pătrașcu cel Bun, survenită la scurt timp după mazilire, a fost învăluită în mister. Unele surse susțin că ar fi fost otrăvit din ordinul marelui vizir, în timp ce altele vorbesc despre o moarte naturală.
O altă controversă legată de Pătrașcu cel Bun este cea referitoare la paternitatea lui Mihai Viteazul. Unele cronici susțin că Mihai ar fi fost fiul nelegitim al lui Pătrașcu, născut după moartea acestuia. Această ipoteză a fost însă contestată de istorici, care consideră că nu există suficiente dovezi pentru a o susține.
Moștenirea lui Pătrașcu cel Bun
Pătrașcu cel Bun a rămas în istorie ca un domnitor pașnic și înțelept, preocupat de bunăstarea țării și a supușilor săi. Domnia sa a fost o perioadă de stabilitate și prosperitate pentru Țara Românească, iar eforturile sale de a promova cultura și educația au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării societății românești.
Deși controversele legate de moartea sa și de presupusa paternitate a lui Mihai Viteazul continuă să stârnească interesul istoricilor, Pătrașcu cel Bun rămâne o figură importantă în istoria Țării Românești, un domnitor care a reușit să aducă pacea și prosperitatea într-o epocă marcată de conflicte și instabilitate.
Știați că…?
- Pătrașcu cel Bun a fost supranumit astfel datorită blândeții sale și a relațiilor bune pe care le-a avut cu boierii.
- În timpul domniei sale, a fost tipărită prima carte în limba română, „Tetraevanghelul” diaconului Coresi.
- Pătrașcu a fost un susținător al artelor și a încurajat dezvoltarea picturii bisericești.
- A fost căsătorit de două ori, cu Zamfira și Rada, și a avut mai mulți copii, printre care Petru Cercel, viitor domn al Țării Românești.
- Mormântul său se află la Mănăstirea Dealu, ctitorie a familiei sale.
- A fost un domnitor diplomat și a reușit să mențină relații bune cu puterile vecine, în ciuda contextului politic tensionat.
- Controversa legată de paternitatea lui Mihai Viteazul a fost alimentată de unele cronici și de legende populare, dar nu există dovezi istorice solide care să o confirme.
