În secolul al XVII-lea, teritoriul ce cuprinde astăzi România era împărțit în trei principate: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Fiecare dintre acestea avea propriile sale obiceiuri și tradiții, influențate de contextul istoric, social și cultural al vremii. Vestimentația și obiceiurile populare reflectă o îmbinare fascinantă de influențe orientale, occidentale și autohtone.
Vestimentația în Țara Românească și Moldova
În Țara Românească și Moldova, vestimentația era puternic influențată de moda otomană, datorită relațiilor politice și comerciale cu Imperiul Otoman. Bărbații purtau anterie, un fel de haină lungă, strânsă în talie cu un brâu lat, peste care se îmbrăcau cu caftane din materiale prețioase precum mătasea sau catifeaua. Pe cap purtau işlic, un fel de turban, sau cușmă, o căciulă din blană. Femeile purtau rochii lungi, largi, cu mâneci lungi și evazate, confecționate din materiale colorate și bogat ornamentate. Peste rochie se îmbrăcau cu anteriu sau cepchen, un fel de vestă fără mâneci. Pe cap purtau basmale sau voaluri, iar părul era împletit în cozi lungi.
Vestimentația în Transilvania
În Transilvania, vestimentația era influențată de moda occidentală, datorită legăturilor cu Imperiul Habsburgic. Bărbații purtau pantaloni scurți, ciorapi lungi, cămașă, vestă și haină lungă. Pe cap purtau pălării cu boruri largi sau căciuli din blană. Femeile purtau rochii lungi, cu corset, crinolină și mâneci bufante. Peste rochie se îmbrăcau cu pelerine sau mantouri. Pe cap purtau pălării sau bonete, iar părul era coafat în cocuri elaborate.
Obiceiuri populare
Obiceiurile populare erau strâns legate de viața rurală și de ciclul sărbătorilor religioase. În Țara Românească și Moldova, sărbătorile de iarnă erau marcate de colinde, urături și jocuri cu măști. În Transilvania, obiceiurile de Crăciun includeau colinde, scenete cu tematică religioasă și dansuri tradiționale.
Nunțile erau evenimente importante în toate cele trei principate. În Țara Românească și Moldova, nunțile erau însoțite de cântece, dansuri și ritualuri specifice, precum „hora miresei” și „împletirea cununilor”. În Transilvania, nunțile erau marcate de obiceiuri precum „furatul miresei” și „dansul găinii”.
Știați că…?
- În secolul al XVII-lea, culorile hainelor aveau o semnificație socială. Roșul era rezervat boierilor și dregătorilor, în timp ce țăranii purtau haine de culori închise, precum maro sau negru.
- Femeile măritate își acopereau capul cu un văl sau o basma, în semn de respect față de soț și de statutul lor social.
- În Transilvania, femeile purtau șorțuri bogat decorate, care indicau statutul lor social și marital.
- Bărbații purtau pumnale sau săbii la brâu, nu doar ca accesorii vestimentare, ci și ca simboluri ale curajului și virilității.
- În Țara Românească și Moldova, femeile purtau podoabe din aur și argint, precum salbe, brățări și cercei, care indicau averea familiei.
- În Transilvania, femeile purtau marame din mătase sau lână, brodate cu motive florale sau geometrice, care erau transmise din generație în generație.
- Dansurile populare, precum hora, sârba sau învârtita, erau o parte importantă a vieții sociale și culturale în toate cele trei principate.
